Tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Albă sau a brânzei

Începând cu 20 februarie, ortodocşii intră în “Săptămâna Alba sau a brânzei”. În această săptămână nu se mai consuma carne, iar în zilele de miercuri şi vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânza şi peşte. În calendarele bisericeşti, pentru aceste zile apare menţiunea “harţi”, un termen popular care desemnează zilele de dezlegare a postului.

În zilele de miercuri şi vineri din “Săptămâna Alba” nu se săvârseşte Sfânta Liturghie, cele două zile sunt aliturgice.

În Sâmbăta lăsatului sec de brânză, Biserica îi pomeneşte pe toţi bărbaţii şi femeile care au fost “luminaţi prin postire”. Această zi este numită “a ascetilor”. Biserica îi aşază ca modele, călăuzitori pentru parcurgerea postului şi a pocăinţei.

Duminică, 26 februarie, există rânduiala de a se cere iertare. Este cunoscută sub denumirea de “Duminica Iertării”.

Zilele din săptămâna Albă au denumiri corespunzătoare. Prima zi este Lunea albă, cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză. În Marțea albă, e bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul.

În Miercurea albă este dezlegare la lactate și pește. În Joia nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an.

Urmează prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea fiecărui praznic. Se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului. În unele sate, sunt ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie.

În Sâmbăta albă se fac plăcinte, care se dau de pomană. Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă.

Săptămâna Albă se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști.

Distribuie prin:

Comentarii

comentarii